Nava cargo "EVANGELIA"ISTORIE

Povestea epavei de la Costinești.”EVANGELIA” salvată de un comandant român

Cunoscută mai mult ca “epava de la Costinești”, nava „EVANGELIA” [ fn. Evanghelia ] fosta „SAXON STAR 2” a aparținut flotei celebrului armator grec Aristotel S. Onassis. Chiar în anul în care Onassis a cerut-o în căsătorie pe frumoasa Jackie Kennedy, soția fostului președinte american John F. Kennedy, un ofițer de marină român i-a stricat grecului socotelile. Trebuia să fie o afacere pe cinste dar s-a dovedit un eșec neașteptat. În loc să se scufunde, Evangelia a fost salvată în ultimul moment de Mircea Ionescu, comandantul Grupului de Intervenții si Salvare Navală al portului Constanța.

Aventura a început în seara zilei de 14 Octombrie 1968, atunci când la Grupul de Intervenții și Salvare al portului Constanța s-a primit un „SOS” – semnal radio procedural – prin care o ambarcațiune sesiza că se află în stare de dificultate undeva pe litoralul românesc.

Intrarea în acțiune a salvatorului „Voinicul”

La momentul respectiv marea era forte calmă iar vântul nu bătea cu putere, condiții în care foarte rar se poate produce un naufragiu. Grupul de Intervenții a luat legătura prin radio cu echipajul navei și astfel  au aflat că este vorba de o navă cargo sub pavilion elen.

Conform coordonatelor transmise de greci (longitudine și latitudine), la momentul semnalării stării de dificultate, nava se afla în derivă, undeva între Gura Portiței și brațul Sfântu Gheorghe, unde înainta adânc spre uscat. În acel moment nava salvator „Voinicul” sub comanda lui Mircea Ionescu (comandantul grupului de salvare) a părăsit în grabă portul Constanța în căutarea cargoului aflat în primejdie.

Nava salvator "VOINICUL" - lansare la apă, 1966
Nava salvator „VOINICUL” – lansare la apă, 1966

Ajunși în scurt timp în zona indicată, nava grecească nu era de găsit. După un nou contact radio, grecii au transmis salvatorului alte coordonate, indicând acum o poziție undeva pe litoralul dintre Gura Portiței și zona Vadu.

După alte câteva ore de căutări, în punctul dat de datele transmise a doua oară, nu a fost găsită nici o navă. Salvatorii de pe „Voinicul” au chemat încă o dată prin radio nava elenă, însă aceasta n-a mai răspuns. Grecii își închiseseră mijloacele de comunicații.

Nava salvator „Albatros” chemată în sprijinul „Voinicului”

Această tăcere absolut suspectă l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului grecesc aflat aparent în dificultate, apelând si la sprijinul navei salvator „Albatros”. Această navă avea pescajul ceva mai mic decât Voinicul și putea naviga mult mai aproape de țărm. După multe ore de căutări, noaptea trecuse si era deja 15 Octombrie. Pentru salvatori timpul se scurgea cu repeziciune, iar Evangelia nu era de găsit.

Matelot cu mare experiență, Mircea Ionescu cunoștea litoralul românesc ca-n palmă, si pentru el abandonarea căutrărilor nu reprezenta o opțiune. Era determinat să o găsească.

Evangelia dispărută în noapte

Singur în puterea nopții, comandantul salvatorului a solicitat Grupului să caute nava eșuată în directia opusă coordonatelor transmise inițial de greci. Și astfel, pornind spre Sud-ul litoralului, în zorii zilei de 15 Octombrie 1968, nava Evangelia a fost localizată vizual în dreptul actualei stațiuni Costinești – care la momentul respectiv semana cu un mic sat pescăresc.

Nava Evangelia în perioada în care purta numele SAXON STAR
Nava „EVANGELIA” în perioada în care purta numele „SAXON STAR 2”

Nava era eșuată pe un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă; în rest, malul și fundul Mării sunt predominant pietroase, fapt reliefat de toate hărțile de navigație. Primul la fața locului a ajuns salvatorul „Albatros”, urmat la câteva ore de „Voinicul.”

1960 – Nava cargo „EVANGELIA” fosta „SAXON STAR 2” – pictură în ulei, Wallace Trickett

Echipajul salvatorului a fost primit foarte bine de marinarii greci, inclusiv de către comandantul navei care era, surpinzător, de origine română. La inspecția tehnică efectuată imediat, salvatorii au găsit în cala magaziei 4 a navei grecești un motor naval de mici dimensiuni, ambalat, ce avea ca adresă de destinație portul Constanța – dar s-a dovedit ulterior că nimeni nu aștepta o asemenea marfă la Constanța. Cambuza navei era plină cu alimente, ca pentru un voiaj de lungă durată.

Comandantul Mircea Ionescu a reușit dezeșuarea navei

Observând că vaporul nu prezintă probleme de vitalitate, șeful grupului de salvare a decis pe loc demararea manevrelor de dezeșuare. Nava de salvare „Voinicul” și-a luat locul pe poziție de remorcare. Simultan, la nava Evanghelia au fost coborâte la apa ancorele și lanțurile din dotare. Nava a fost debalastată și totodată a fost deversată întreaga cantitate de apă tehnică și apă potabilă din tancuri. S-a constatat că Evanghelia se ușurase considerabil în urma acestor operațiuni.

Calculându-și punctul cu precizie, nava salvator „Voinicul” s-a ancorat în larg, și a dat parâmă de remorcă navei „Evanghelia.” După numai câteva ore de tras, „Evanghelia” plutea din nou fiind practic salvată. Părea că toată lumea este multumiță.

Lt.Cdor Mircea Ionescu – Comandantul grupului de intervenție și salvare

După această operațiune, navele de salvare „Voinicul” și „Albatros” s-au întors în Portul Constanța pentru realimentare cu apă, hrană pentru echipaj și combustibil, urmând să se revina în zorii zilei următoare împreună cu câțiva oficiali români care doreau să se prezinte la locul eșuarii.

În timpul nopții grecii au eșuat din nou, și mult mai adânc

În zorii zilei următoare nava de salvare „Voinicul” a revenit la locul eșuării. S-a calculat din nou punctul anterior față de nava „Evangelia.” Pozitionându-se în locul de unde cu o zi înainte a tras nava de pe uscat, comandantul salvatorului a ordonat să se trimită din nou parâmă de remorcă către „Evangelia” pentru a trage vaporul și mai mult spre larg. Remorcarea era necesară deoarece în pozitia în care fusese lăsată nu avea suficient loc de manevră.

Cargoul elen „EVANGELIA”

Uimitor, dar la momentul întinderii parâmei de remorcă s-a constatat că „Evangelia” era din nou pusă pe uscat (eșuată) iar de această dată mult mai adânc. Comandantului Ionescu acest fapt i s-a părut foarte ciudat, în condițiile în care, marea nu fusese deloc agitată, cu vânt slab, situație în care nava nu putea fi împinsă înapoi.

Având o vastă experiență cu navigatorii greci, comandantul Mircea Ionescu a devenit suspicios și a trimis rapid o șalupă cu un scafandru pentru a verifica pupa navei „Evangelia” (partea din spate). În scurt timp, scafandrul a raportat că elicea era avariată, semn că motorul fusese pus pe “toată viteza înainte” elicea fiind astfel distrusă de fundul pietros al mării. În acel moment salvarea a fost stopată.

Nava Evangelia în perioada în care purta numele Redbrook
Nava Evangelia în perioada în care purta numele „REDBROOK”

Grecii au încercat să-i mituiască pe salvatorii români

Indignat de această situație, comandantul Mircea Ionescu s-a deplasat cu o șalupă la bordul navei „Evangelia” pentru a cere explicații comandantul grec. A fost surprins să constate faptul că, grecul era de fapt român, stabilit de mulți ani în Grecia împreună cu familia.

Epava navei Evangelia - Costinesti

A urmat o discuție aprinsă între cei doi comandanți, grecul încercând să-i explice că are dispoziție de la armator să eșueze nava pentru încasarea primei de asigurare. Pentru a fi și mai convingător, grecul i-a oferit comandantului român o geantă diplomat plină cu bani (se pare că drahme grecești) însă acesta a refuzat mita.

La revenirea în portul Constanța, comandantul Mircea Ionescu a înaintat un raport Autorității Navale Române explicând modul în care grecii au eșuat intenționat „Evangelia” pentru a încasa asigurarea.

Nava „EVANGELIA” eșuată la Costinești

Metoda de eșuare

Evangelia a venit de la larg, perpendicular pe linia litoralului, cu viteză de croazieră, de la câteva mile, având cursul (orientarea) pe care o are și în prezent ca epavă. A fost chemată prin radio în repetate rânduri de către salvatori dar fără să răspundă. Nava a eșuat având mașina pusă pe marș înainte și cârmă zero. Condițiile de vizibilitate și val erau bune, marea era calmă. Operațiunea s-a executat noaptea. Malul era luminat de localitățile Mangalia, 2 Mai și Vama Veche, iar locul eșuării se află la o abatere considerabilă de la ruta de navigație. Nava nu avea o încărcătură importantă. Cambuza plina cu alimente simula un voiaj de lungă durată.

În aceste condiții, după nici 24 de ore, echipajul de pe „Evangelia” a părăsit definitiv vasul, plecând ulterior și din România. În astfel de situatii, conform dreptului maritim internațional, nava abandonată revine statului pe litoralul căruia se găsește, mai ales dacă statul respectiv a intervenit cu nave de salvare próprii.

Epava navei Evangelia Costinesti - 2017
Epava navei Evangelia Costinesti – 2017

Nava fiind abandonată, statul român a recuperat de pe ea, conform legislației maritime, încărcătura (motorul aflat în cala magaziei 4), lenjeriile de pat, sacii marinarilor și alte bunuri care au intrat în depozitele Navrom Constanța.

În urma acestui litigiu, armatorul grec Aristotle Onassis a rămas și fără navă și fără prima de asigurare, “afacerea” fiind dată peste cap de ancheta autorităților române.

Aristotle Onassis alături de Jackie Kennedy la bordul Yacht-ului „CHRISTINA O”

Scenariul s-a repetat un an mai târziu la Movila Sara

Pe 6 Ianuarie 1969, o nava soră cu „Evangelia”, tot grecească, pe nume „Anastasia”, a eșuat în condiții identice la Movila Sara (zona Constanța Sud-Agigea), cu singura diferență că a fost ales un timp nefavorabil, care totuși, în situații clasice de navigație, nu ar constituii motiv de eșuare.

Și de această dată Grupul de Salvare a intervenit rapid, însă la comanda salvatorului „Voinicul” nu se mai afla Mircea Ionescu ci un secund. „Anastasia” a fost declarată eșuată iar grecii și-au încasat banii de la asigurator. Legenda mai spune că fata secundului de pe salvatorul „Voinicul” s-a măritat cu un ofițer grec, părăsind România la scurt timp după acest eveniment.

Plaja statiunii Costinesti - 1971
Plaja statiunii Costinesti – 1971

În perioada respectivă aceste eșuări erau o practică curentă a armatorilor greci pentru obținerea primelor de asigurare. Dar în cazul navei „Evangelia” asiguratorii au refuzat să mai acorde prima armatorului, mai ales în urma consultărilor avute cu salvatorii români.

Dupa o cariera remarcabila in slujba fortele navale, Mircea Ionescu, comandantul navei salvator „Voinicul” s-a stins din viață la Constanța, în anul 1987. Mai multe informatii despre Mircea Ionescu aici.

Epava de la Costinești în anii '70
Pe fundal – epava – Costinești în anii ’70

În anul 2005, moștenitorii lui Onassis au încercat să „revendice” epava de la Costinești

După mai bine de 38 de ani de la evenimente, în Constanța s-a zvonit că urmașii armatorului grec Aristotel Onassis caută să revendice epava navei „Evangelia.” S-a spus atunci că, mai mulți avocați români angajați de moștenitorii grecului, umblă să dea statul român în judecată cerând despăgubiri de ordinul milioanelor de dolari.

Scorneala avea la bază o așa-zisă „donație” pe care celebrul Onassis ar fi făcut-o statului român, adică cargoul „Evangelia.” Cu alte cuvinte, grecii credeau de cuviință să tragă la răspundere statul român, chipurile pentru ca n-a avut grijă de “cadoul” făcut, mai ales că, imaginea epavei a fost mult mediatizată ca simbol al stațiunii Costinești. Dar planurile le-au fost date peste cap de presa locală din Constanța.

2010 – Epava navei „EVANGELIA” la Costinesti

Redactorii ziarul Dezvăluiri.Ro l-au căutat atunci Ionescu Ovidiu-Victor, fiul răposatului comandant salvator Mircea Ionescu, și el ofițer de marină, iar acesta le-a povestit cu lux de amânunte toată istoria expusă în rândurile de mai sus.

Epava navei Evangelia - Costinesti Constanta

Pornind de la ancheta celor de la Dezvăluiri din Constanța, din 2005, povestea navei „Evangelia” a fost preluată ulterior de toată presa din România. După apariția materialelor de presă, povestea cu avocații s-a stins rapid, iar „Evangelia” a rămas pe mai departe pe postul de străjer al Costineștiului.

La 44 de ani de la naufragiu nava s-a rupt în două

Datorită faptului că, la data eșuării, nava Evangelia se afla într-o stare foarte bună, epava acesteia a rezistat în bătaia valurilor timp de 44 de ani. Și totuși, în noaptea de 20 spre 21 Decembrie 2012, în urma unei furtuni și a temperaturilor foarte scăzute înregistrate pe litoralul românesc, corpul navei a cedat iar castelul (cabina) s-a prăbușit spre interior. Evenimentul n-a suprins, aceasta fiind în mod obișnuit soarta tuturor epavelor abandonate.

– Scris în memoria bunicului meu Lt.Cdor Mircea Ionescu

ALTE RESURSE:

Aceste informații date publicității pentru prima dată de către Dragoș Ionescu în anul 2005, persoană fizică, proprietar al drepturilor intelectuale. Acestea au fost preluate și prelucarte în diferite moduri și perioade de către următoarele publicații, cu acordul și sprijinul proprietarului.

Cotidianul ADEVĂRUL din 12 ianuarie 2018 sub titlul: Căpitanul trimis degeaba acum 50 de ani să salveze nava Evangelia, celebra epavă din Costineşti. „Strategia grecilor a fost din prima clipă să meargă pe mituire“

Ziarul online Constanta.Ro din 20 Iulie 2013 sub titlul: Nava Evanghelia. Adevărata poveste a epavei de la Costinești

Ziarul online Dezvaluiri.Ro din 15 Noiembrie 2006 sub titlul: Evanghelia a fost scufundată pentru prima de asigurare

3 răspunsuri »

  1. Povestea are câteva ciudățenii:
    1. Ce probleme aveau grecii daca motorul le mergea? Daca cârma era zero si nu banda ce probleme aveau? In general navele eșuează daca au probleme la motor si rămân fără ancore.
    2. Greșeala de navigație este stranie pentru un marinar roman, dar sa zicem ca a fost totuși o eroare. Totuși sa zici ca malul era luminat de la Vama Veche cand sunt 22 de km din Costinești e cam mult pentru un marinar. Se vedea mai repede Constanta. Din cate știu eu Evanghelia venea din Ucraina si teoretic mergea spre Constanta sa ia marfa. Cum a trecut de Constanta. Malul dintre Vadu si Portița este total întunecat nefiind nici o localitate, intre Constanta si Costinești mai era Eforie care este totuși locuit și iarna. Plus sunt faruri care au fiecare semnătura lui. Si tousi pe vremea aceea fără GPS trebuia sa te orientezi dupa stele, soare si tarm. A fost furtuna pe 14 dar , repet cu motorul funcțional…
    3. Straniu ca i-au lăsat sa plutească aproape de locul primei eșuări.
    4. Si mai straniu ca a doua zi a făcut punctul cu atâta precizie ca sa-si dea seama ca aia se deploraseră câțiva metri când punctul are si o eroare de zeci de km ( in largul oceanului evident) .
    5 Ancorele navei erau încă in apa prima dat când am fost eu acolo in 1981 . si erau spre tribord . Acum au dispărut probabil furate de magneți. Dar am poze cu ele. Daca ancorele nu au fost scoase de greci noaptea atunci curentul a împins Evanghelia foarte puțin dar într-un loc de unde nu au mai vrut romanii sa o scoată. Problema e ca e cam greu sa muti ancorele ca au câteva tone. si odată eșuată Evanghelia nu mai putea sa dea înapoi. Or ancorele erau undeva in fata epavei spre tribord foarte aproape una de alta consistent cu operațiunea de dezeșuare. Ancorele au fost aruncate in apa pentru a ușura nava. ele au căzut chiar lângă prova vaporului in apa mica. când vaporul a fost dezeșuat el a fost tras câțiva metri înapoi ( nu scrie nicăieri cați) dar presupun ca doar cat aveau lanț. Straniu de ce nu au tras-o in larg la apa adânca . Ancorele infirma ipoteza eșuării intenționate.
    6. Elicea lovita nu este susținuta de nici o poza sau filmare. In 1985 când m-am scufundat la epava nu avea urme de lovituri. Este adevărat ca trecuseră 20 de ani și era plina de depuneri dar nu părea îndoita , ori o elice care intra în stânci la turație mare sigur se îndoaie ca e făcută din alama. Este posibil sa fi vazut în 68 urme superficiale care sa le fi indus credința unei acțiuni deliberate. Dar puteau fi de dinainte. Repet fără poze de atunci este greu de crezut. Eu am vazut elici de bărci ciobite și am schimbat câteva dar pana la urma nu sunt expert în salvări de vapoare.
    7. Stranie și decizia de a nu mai încerca sa o salveze.
    8. Stranie și decizia echipajului de a abandona nava.
    Evident nu vreau sa ma erijez in expert in salvări, dar din experienta stiu ca societățile de asigurări profita de cea mai mica scuza sa nu plătească. Sunt foarte multe ciudățenii și de partea grecilor si de partea romana. Probabil ca nu vom afla niciodată a cui a fost vina. Sau poate ca sunt mai multe dovezi la dosar,

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.