Despre 007 sau James Bond – introducere in spionaj cu serviciile britanice (galerie foto)

Desigur , lumea lui Bond este o fictiune incitanta dar in realitate la MI6 munca este una foarte serioasa si de multe ori periculoasa. Ca sa ne familiarizam putin cu domeniul, trebuie spus ca “agentul” este acela care misca informatia dintr-o parte in alta, in timp ce persoanele insarcinate cu recrutarea de agenti sau informatori sunt “ofiterii de informatii.” Si agentii si ofiterii, sunt considerati la nivelul intelegerii comune drept “spioni.”

Untitled design-14

Indiferent despre care anume discutam, ofiteri de informatii, agenti sau informatori, fiecare categorie are o  importanta deosebita in schema culegerii si valorificarii informatiilor. Ofiterii de informatii sunt specializati pe zone de actiune, agentii sunt la randul lor de mai multe feluri – agent simplu, agent dublu sau chiar agent triplu – in timp ce informatorii sunt si acestia categorisiti in functie de domeniul si mediul in care opereaza. O retea alcatuita din mai multi agenti formeaza o „agentura” sub coordonarea unui ofiter de informatii. 

Untitled design-1

Pentru ca sistemul informativ sa poata functiona, din acest lant nu trebuie sa lipseasca niciuna dintre categoriile enumerate. Atunci cand schema nu este completa apar disfunctionalitati imposibil de contracarat, intrucat ofiterii nu pot face treaba agentilor sau pe cea a informatorilor, si tot asa…

Cea mai mare temere a unui ofiter de informatii rezida din posibilitatea ca pe urmele sale sa fie o echipa de supraveghere ostila, care sa afle unde si cu cine anume se intalneste, adica sa-i descopere sursele.

Untitled design-1

Pentru siguranta, ofiterul, atunci cand se intalneste cu una dintre  sursele sale, parcurge o ruta anti-supraveghere. In cazul in care vede o figura de cel mult 2 ori in timpul acestei „plimbari”, el va abandona intalnirea. Regulile de baza sunt valabile si pentru agenti si pentru informatori. Fiecare trebuie sa-si apere spatele, adica anonimatul activitatilor. Daca observi ca esti urmarit, nu are rost sa incerci sa te faci nevazut la primul colt de strada, nimeni nu scapa de urmaritori daca acestia sunt profesionisti. 

Cea mai importanta unealta in domeniul spionajului, nu este ofiterul, ci agentul. In timp ce ofiterii pot fi inlocuiti, sursele lor sunt unice, in multe cazuri de neinlocuit, motiv pentru care agentii sunt foarte valorosi. Expunerea unui agent sau informator inseamna pierderea de informatii foarte importante sau poate duce la blocarea fluxului de informatii noi.

Untitled design-12

Metodele de cooperare  intre palierele mecanismului descris sunt foarte diverse, si tin de cuprinzatorul domeniu al spionajului. Nu exista manuale din care sa inveti asa ceva, dar poti fi antrenat sa faci anumite lucruri. Este o „broderie”  la care atunci cand te uiti nu intelegi de unde incepe si unde se termina. Beneficiarul este mereu ascuns, la fel si intentiile sale. 

In cazul particular al spionajului britanic este de retinut ca metodelor lor s-au tot perfectionat in ultima suta de ani. Celebrul MI6 a fost fondat pe 1 Octombrie 1909 de frica nazistilor, pentru apararea intereselor imperiului britanic. Din aceasta unitate speciala, zeci de ani mai tarziu, avea sa se desprinda Agentia Centrala de Informatii americana (celebra CIA), si mai departe, la rand,  serviciile speciale israeliene.

Egiptenii s-au pacalit

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Ian Fleming, inspirat de faptele de vitejie ale ofiterilor MI6 specializati in sabotaj  s-a apucat sa scrie doua carti de fictiune in care personajul  principal era un anume James Bond sau agentul 007. Imaginea acestui super-spion era foarte motivationala, si definea intr-un mod subtil partea de marketing a agentiei secrete britanice. Publicul a primit astfel pentru prima data informatii despre lumea spionajului, prezentate insa intr-o lumina miraculoasa si sexy.

Untitled design-5

Povestea lui Fleming a fost atat de convingatoare, incat, la momentul respectiv, serviciul de spionaj egiptean a picat in plasa autorului. Si astfel, chiar daca azi pare de necrezut, in 1950 guvernul Egiptului a luat totul foarte in serios. Banuind ca poveste este bazata pe fapte reale egiptenii si-au trimis proprii spioni sa cumpere toate cartile aparatute in librarii. Si astfel, o simpla fictiune a ajuns sa fie analizata foarte profund si chiar utilizata pe post de manual la scolile spionajului egiptean. 

Evident, englezii s-au distrat copios pe seama acestui eveniment dar nici n-au incercat sa-i opreasca, lasandu-i practic pe egipteni sa creada in utenticitatea lui James Bond. 

Galerie / Recuzita lui James Bond

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s